Arhivele lunare: octombrie 2010

Da, da, Pictura!

Standard

Dupa ce m-am plans 3 ani de FJSC si de cat de invechita e facultatea asta simt nevoia sa-mi cer scuze. Vreau sa ma iertati pentru toate lucrurile rele pe care le-am spus despre voi. In mod special as vrea sa adresez scuze secretariatului mult hulit. Se poate, domne, si mai rau! Mult mai rau!

Sa dai licenta la ASE e ca si cum ai juca la loterie. Ai noroc sa dai de un profesor caruia sa ii pese, sau nu. Eu evident, ma aflu in categoria celor ghinionisti. Probabil ca sunt un student slab pregatit, nu? Si nu imi pasa de scoala si vreau doar sa am o diploma cu care sa ma laud. Ei bine, nu! Poate ca sunt un student care vrea sa intre in secretariat si sa i se raspunda frumos, sa afle informatii fara sa fie nevoita sa cumpere o mica atentie secretarei. Poate ca daca as fi avut caracterul colegului meu ce s-a aflat inaintea mea la coada, as fi avut parte de o dictare mot a mot a unei cereri pentru licenta.  Eu insa, sunt genul ala de student caruia nu ii pasa de scoala, care habar n-are pe ce lume traieste. Pai ce, eu nu stiam ca doamna X nu mai are locuri libere la licenta. Trebuia sa fac eu sapaturi, sa duc munca de investigatie si sa aflu, sa nu vin sa o deranjez pe ea.  Caci ea este clar platita sa bea cafeaua din ora in ora, sa schimbe impresii si sa jigneasca. Si cand intr-un final se gaseste un student sa ii acuze pentru cea mai proasta organizare posibila, de vina nu sunt ei. Stiti cine e de vina? Ministerul Invatamantului.  MECTS e de vina ca acorda doar 30 de locuri pentru licenta fiecarui profesor coordonator. Pai cum isi permite MECTS sa le strice lor afacerea? Ei vor sa aiba multi student, multi, multi, ca piata din Romania  inca mai are nevoie de economisti. Si MECTS e de vina ca sunt multi studenti care raman pe dinafara. Pentru ca atunci cand te duci la casierie si le lasi milioanele se imbujoreaza de fericire. Tu cand te imbujorezi? Niciodata! Ca tu nu ai parte de nici un fel de respect pentru niste bani pe care, fie vorba intre noi, nu ii merita.

Dupa ce ma linistesc cu licenta, aud alte povesti, minunate, de altfel. De ce am eu restanta la o materie la care n-ar trebui. Conform calculelor mele, aveam nota de trecere, si inca una foarte buna. Pai, fiecare profesor are o norma de restante. Ca e criza, si cand e criza, 60 de ron de restanta inmultit cu jumatate de serie de studenti rezulta un numar cu destule zerouri.

Poate ca nu e FJSC cea mai tare facultate, are hibele ei. Dar stimabililor, Universitatea Bucuresti e cu mult peste voi. Cu mult! Daca secretarele se poarta urat e poate pentru ca sunt prost platite si au un volun de munca exagerat. Dar in 3 ani de facultate in Universitatea Bucuresti nici macar o singura secretara nu mi-a cerut spaga sa se poarte frumos cu mine. Si oricum, n-ar fi primit. Si in cadrul Universitatii Bucuresti sunt cadre didactice cu adevarat respectabile!  Cu siguranta si in ASE sunt. Sunt multi oameni pe care ii respect, in fata carora ma inclin. Dar sunt din ce in ce mai putini si mi-e teama ca atunci cand si ei vor disparea, cuvintele mele vor fi fost oricum in zadar.

Pana atunci poposesc putin  sa privesc  pictura lui Balasa. Cu siguranta, de-asta a fost pictata. Sa linisteasca studentii care au mici suparari. Bine ca domnul Balasa a avut suflet mare si totusi, nu a cerut un milion de euro, cat valora, conform lui, minunatia. Pentru 320 000 de euro, noi vom fi mereu linistiti intrebandu-ne pentru ce platim 27 de milioane pe an? Pentru pictura, bineinteles!