Imi ard de nerabdare degetele sa scriu despre ipocrizie. De ceva vreme ma chinuie acest gand dar am tot amanat pentru ca n-am gasit inca o muza. Ei bine, dintr-o muza, acum pot spune ca am chiar mai multe.
Indreptatita sunt, sa-mi fie iertata increderea excesiva, sa va vorbesc despre oameni care mi-au stat alaturi. Am fost acolo langa ei, deci cam stiu ce gandeau. Ei bine, este incredibil, si asta stiti si voi, cum unii oameni isi uita radacinile. Uita ce au fost acum cativa ani, ca sa nu mai spun de cei care uita ce au fost acum cateva luni. Nu am nimic impotriva cu evolutia. E cea mai mare provocare pentru mine. Dar atunci cand ea ascunde urme largi de ipocrizie si frustrari ce zac de-o vesnicie in anumiti indivizi, o taxez. Si lasand la o parte super viata pe care o afiseaza unii, stiu mai bine poate ca oricine, super ipocrizia care se ascunde in ei. In urma cu putin timp, aveau o filozofie stricta de viata. Ei bine, astazi, aceasta se pare ca nu mai e asa stricta. Imi amintesc certuri lungi si fara de sfarsit care aveau ca subiect relationarea unui oarecare (devenit astazi) cu femeile din viata lui. El niciodata, dar nicidoata nu ar face aia si aia si aia… si astazi iata-l cum face aia si aia si aia…iata-l cum se afiseaza cu aia cu care el niciodata nu s-ar afisa. Daca imi spuneti ca e urma de maturitate eu va spun ca nu e.
Cel mai interesant este ca ipocrizia la ipocrizie trage. Acesti ei care se afiseaza in perfecti si vesnic nevinovati au facut intr-o perioada din mine un om fara inima. Un om care a distrus tot ce avea doar ca astazi sa se bucure de lucruri materiale, de petreceri, cluburi…nu? Si pentru mult prea mult timp am acceptat sa fiu privita asa doar din respect pentru trecut. Din respect pentru familie, din respect pentru cel cu care am crescut. Dar astazi ma uit cumva in urma si vad ca eu sunt cea care astazi priveste pasiv dintr-un colt tot ce se petrece. Eu sunt cea care a fost mintita mai bine de jumatate de an. Eu sunt cea care scrie de mult timp despre multe…si daca ati uitat cumva, va invit sa recititi posturi de anul trecut.
Am aflat in tot acest timp lucruri noi despre mine. Si si atunci am tacut. Astazi vad intr-un final lucrurile asa cum sunt ele. Am avut nevoie de muuuult timp ca sa vad adevarul. Pentru ca adevarul exista dintotdeauna dar eu am ales sa nu cred. Astfel ca am aflat si eu ce inseamna sa fii ipocrit. Conform definitiei, un ipocrit este un om care este lipsit de sinceritate; prefăcut; fățarnic; iezuitic; duplicitar. Duplicitar, i-auzi? Hm…imi suna cunoscut, cred ca si voua!
adevaruriurbane's Blog 