Boala unei amintiri

Standard

In spiritul schimbarilor ce au tot avut loc in viata mea, discutiile cu prietenii incep cu intrebarea: “cat de mult apreciezi ceea ce ai?”.  Si daca pana de curand nu imi iubeam corpul si puterea cu care am fost inzestrata, pot spune ca avem nevoie de anumite momente ca sa apreciem mai mult intregul nostru “eu”. Nu exista sentiment mai ciudat pentru un om decat acela al neputintei fizice. Sa vrei sa te ridici si sa nu poti. Sa vrei sa mananci si corpul tau sa nu primeasca nimic. Sa nu mai accepti pastile, apa, ceai, fructe, legume…nimic. Poate ca uneori il suparam prea tare pentru ca uitam sa-l hranim corespunzator, poate ca uneori il suprasolicitam, poate ca el merita sa-l apreciem mai mult. Aflata in momente cum nu mi-a fost dat sa traiesc pana de curand am inteles mai bine ca oricand ca oricate as avea, de fapt nu am nimic. Daca patul iti devine singurul prieten si neputinta de a te ridica din el pune stapanire pe tine, intelegi ca nu tu esti stapanul.

Iar cand a doua zi te trezesti si descoperi ca esti din nou fiinta aceea puternica, te intrebi: “dar daca fiecare zi ar fi ca cea de ieri?”. Mi-am sunat o buna prietena si i-am spus:”ceea ce eu am e minunat!”. Am stat si am analizat fiecare zi din ultimii doi ani. Este uimitor sa privesti inapoi si sa analizezi fiecare decizie, sa te gandesti cum ar fi fost daca n-ai fi ales acel lucru. Poate ca daca n-as fi ales sa-mi schimb viata radical, nu as fi ajuns astazi aici. Poate as fi fost mai sus sau poate mai jos. Dar ce mai conteaza acum daca am ales bine sau rau? Conteaza ca fara sa ne dam seama, la un moment dat ne decidem singuri viitorul fara influenta exterioara. Nu vreau sa mint si sa spun ca a fost usor. A fost atat de greu incat abia astazi realizez ca daca nu as fi avut acea doza de nebunie, nu as fi putut. M-as fi complacut in nefericirea in care tot traiam si poate as fi suportat multe alte umilinte. Stiu ca astazi cand cad la pat sunt singura, ca poate a doua zi nu va fi nimeni sa ma intrebe cum ma simt, stiu ca uneori ma ridic cu greu din pat si ca mi-ar fi usor daca ar fi el. Stiu ca ieri as fi avut atat de multa nevoie de el, sa pot sa pun capul pe umarul lui si sa plang de durere…iar langa mine era doar perna si asa destul de udata in tot acest timp.  Dar cand m-am ridicat, am facut-o singura. Si sentimentul acesta nu poate fi inlocuit de nici un umar din lumea asta.

Si cand se termina fiecare saptamana in care ma dedic atat de mult muncii si PRoud-ului stiu ca cealalta jumatate a lui isi va trai povestea atat de frumoasa la care a tanjit o viata. Iar eu ma voi hrani cu fericirea ei gandindu-ma ca  eu am ales sa-mi traiesc povestea singura. Si stiu ca ar fi putut fi altfel. Alta as fi fost si eu acum. Si in timp ce termin sa-i povestesc lui Coco ultimele mele marturisiri, ea ma priveste si-mi spune “Numai eu stiu adevarul, mama!”. Asa este, draga mea, doar tu ai fost acolo. Si eu am fost acolo pentru tine.

In aglomeratia unui eveniment care m-a fascinat, l-am intalnit pe el, un vechi prieten de-al nostru. S-a bucurat sa ma gaseasca sanatoasa si optimista. M-a intrebat ce mai fac, cum mai sunt. I-am raspuns in spiritul caracteristic. Iar cand am plecat m-a privit in ochi si mi-a marturisit ceea ce eu stiam deja. Mai are astazi vreo importanta sa stiu ca doar eu am fost acolo, ca doar eu am contat si inca mai contez? Nu stiu cum am condus pana acasa iar cand m-am asezat in pat dupa o zi istovitoare, am cazut definitiv. Boala era deja acolo. Sa fie oare doar o coincidenta sau corpul meu a vrut sa ma tina captiva ca sa pot sa-mi fac timp sa retraiesc macar putin din frumosul ce a fost?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s