Un pas inainte in societate?

Standard

De cele mai multe ori, realitatea chiar poate sa bata orice carte buna, orice film impresionant. Poate uneori sa ne uimeasca, sa ne arate ca nu putem sa ne jucam cu viata atat de naiv. Nu stiu daca mi-ar placea sau nu sa marturisesc lucruri ce sunt aproape evidente pentru mine dar pentru ei par niste secrete bine inradacinate.

Rautatea vine din frustrare iar frustrarea este o boala pe care nu o poti vindeca niciodata. Pentru ca in spatele oricarui sentiment de vindecare ramane intotdeauna o radacina bine adancita de timp si neajunsuri in asa fel incat sa nu poti sa intelegi ca fericirea este o  optiune. Ar fi multe de spus dar asa cum ma stiti, ma limitez sa nu fac nici o marturisire. Insa din cand in cand ma simt nevoita sa povestesc de ce sunt asa. De ce de multe ori e greu sa poti sa imi furi un zambet sincer sau ma gasesti glaciala. Pentru ca unii oameni,  si stiu cel putin un om drag mie, sunt inzestrati cu mult prea multa intuitie pentru o lume atat de bolnavicioasa. Si uneori chiar si un zambet inocent poate fi demascat. Iar cand simt ca iar am mirosit o poveste josnica si plina de moravuri usoare ma duc la ea si ii povestesc. Se uita la mine si dincolo de privirea ei stiu ca e uimita ca mai exista in aceasta lume oameni cu fler.

Incerc sa le gasesc de fiecare data o scuza: copilaria, vremurile grele, saracia, greutatile vietii, familia, societatea asta atat de nedreapta. Toate aceste realitati sunt factorii frustrarii, rautatii si dorintei de a avea mai mult. Dar daca vrei sa ai mai mult, singurul drum este cel ce ascunde o cale cinstita si demna de oameni. Caci atunci cand flirtam pe sub nas desi stim ca putem frange suflete nu suntem oameni.

Cinstea nu e pentru oricine. Cinstea este un sentiment nobil pe care nu stiu cat il voi mai regasi in acest popor. Poate ca fericirea adevarata chiar vine la pachet cu demnitatea, poate ca fericirea adevarata e doar pentru suflete calde. Pentru ca intrigi, minciuni, planuri oculte sau simplul gand de a urca pe scara sociala intr-o lume saraca sunt atat de des intalnite in lumea in care traim. Ca sa poti sa ai ceea ce visezi trebuie sa inveti sa nu iei ceea ce nu iti apartine. Caci daca suntem invatati de mici sa furam, de la idei pana la partenerii prietenelor, ajungem mai tarziu sa furam vietile unor oameni nevinovati.

Suna poate dramatic dar este singurul mod prin care am invatat sa ma eliberez de toate aceste ganduri care uneori     nu-mi dau pace. El spune ca trebuie sa invat sa ma detasez. Dar cum pot eu oare sa fac asta cand zi de zi traiesc dezamagirile unei societati ajunse in ruina. O privire perversa, un dans lasciv, un cocktail gratuit, o cina tarzie si la final, un contract rupt intr-o secunda.

Acum ma pregatesc sa infrunt societatea, ducandu-ma sa observ in tacere planuri ale unor oameni care chiar nu inteleg ca exista cel putin doua persoane in acest oras inzestrate cu cele mai fine calitati de a vedea dincolo de aparente.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s